Graptemys pseudogeographica
Reptilia → Testudines → Emydidae → Graptemys → Graptemys pseudogeographica
Testügin da carta
Țestoasa falsă de hartă ( Graptemys pseudogeographica ) este o specie de apă dulce originară din America de Nord, introdusă în Italia, recunoscută prin desenul reticulat pronunțat de pe carapace, asemănător liniilor de pe o hartă, de unde și numele comun.
Prezintă un dimorfism sexual accentuat: femelele ating o lungime a carapacei de 15–25 cm, în timp ce masculii rămân mai mici, între 9 și 14 cm. Femelele au cap mare, carapace mai înaltă și o constituție robustă; masculii se disting printr-o coadă lungă și groasă și gheare alungite la membrele anterioare.
Exemplarele prezintă o carapace de culoare măslinie, cu o rețea densă de linii deschise la culoare și o carenă dorsală deosebit de pronunțată, mai evidentă la juvenili. O pată galbenă distinctivă în formă de „L” în spatele fiecărui ochi este caracteristică, însoțită de numeroase dungi galbene care pornesc din cap și de-a lungul membrelor, conferind un aspect deosebit de atrăgător.
În vestul Liguriei, Țestoasa falsă de hartă ( Graptemys pseudogeographica ) este prezentă exclusiv ca specie alohtonă, introdusă accidental sau în urma eliberării voluntare a animalelor de companie nedorite.
Observările sunt concentrate în zonele umede de coastă, cursurile principale de apă și bazinele artificiale, unde tinde să se stabilească în mod fragmentat și localizat. Prezența sa este direct legată de fenomenul eliberărilor de specii exotice, adesea ca urmare a abandonului după restricții legale sau pe măsură ce animalele cresc.
Preferă mediile acvatice mari, precum râuri cu curgere lentă, lacuri, iazuri adânci și canale cu vegetație acvatică abundentă.
Zonele expuse la soare pentru băi de soare, cum ar fi trunchiurile de copaci, pietrele expuse sau malurile nisipoase, sunt esențiale pentru specie, oferind locuri pentru termoreglare și supravegherea mediului. Utilizează periodic malurile pentru depunerea ouălor, dar își petrece cea mai mare parte a vieții în apă.
Țestoasa falsă de hartă ( Graptemys pseudogeographica ) este predominant diurnă și strict acvatică, părăsind apa doar pentru băi de soare și pentru depunerea ouălor.
În cele mai calde ore ale zilei, se poate aduna în grupuri mari pe suprafețele însorite. Reproducerea are loc primăvara și vara; femelele depun până la 6–13 ouă pe cuib, cu posibilitatea mai multor ponte pe an. Incubația durează între 60 și 75 de zile, în funcție de temperatura ambientală.
Regimul alimentar variază semnificativ pe parcursul ciclului de viață:
Juvenilii Țestoasei false de hartă ( Graptemys pseudogeographica ) sunt în principal carnivori, hrănindu-se cu insecte acvatice, mici moluște și alți nevertebrate.
Adulții adoptă o dietă omnivoră, consumând moluște, crustacee, pești, materiale vegetale, fructe și resturi organice. Această flexibilitate alimentară contribuie la succesul speciei în mediile colonizate.
Introducerea Țestoasei false de hartă ( Graptemys pseudogeographica ) în ecosisteme neautohtone reprezintă o amenințare semnificativă pentru fauna locală:
Este inclusă pe lista speciilor invazive de interes pentru Uniunea Europeană: importul, vânzarea și deținerea sunt interzise în Uniunea Europeană din 2012.
Țestoasa falsă de hartă ( Graptemys pseudogeographica ) are o mare capacitate de adaptare atât la fluctuațiile termice, cât și la diferite regimuri hidrice și la antropizarea habitatelor.
Exemplarele abandonate contribuie la formarea unor grupuri reproductive cu potențial de extindere: din acest motiv, se recomandă o atenție deosebită pentru a evita eliberările sau relocările.
În vestul Liguriei, gestionarea speciei implică monitorizare țintită, îndepărtarea exemplarelor, prevenirea răspândirii, campanii de conștientizare și implicarea publicului pentru raportarea promptă a exemplarelor și a noilor evenimente de colonizare.
Impactul asupra comunităților native poate include scăderea speciilor locale, modificarea funcționării ecosistemului și pierderea biodiversității, în special în siturile deja ecologic fragile.
